February 24, 2024

Mâncarea cea mai ieftină. O delicioasa ciorbă de urzici

Secretul reuşitei în prepararea urzicilor este, în primul rând experienţa, dar şi respectarea reţetei. Cine începe să cunoască savoarea acestor preparate, va căuta urzicile în fiecare primăvară. Ciorba de urzici este cea mai ieftină, dar și delicioasă mâncare.

Secretul reuşitei în prepararea urzicilor este, în primul rând experienţa, dar şi respectarea reţetei. Cine începe să cunoască savoarea acestor preparate, va căuta urzicile în fiecare primăvară. Ciorba de urzici este cea mai ieftină, dar și delicioasă mâncare.

Ciorba de urzici, o mâncare ieftină și gustoasă FOTO Adevărul
Ciorba de urzici, o mâncare ieftină și gustoasă FOTO

Ingrediente:

0,5 kg urzici

1 ceapă

1 căpățănă mică de usturoi

1 lingură orez

1 l borș

leuștean, piper, sare

1 linguriță de hrean ras

Mod de preparare:

Se spală bine urzicile, se îndepărtează tulpinile mai groase, se opăresc, se toacă. Se taie ceapa mărunt. Se pune totul la fiert în 2 l apă clocotită. Se toacă usturoiul. După 30 minute se adaugă orezul. După ce orezul a fiert un sfert de oră, se pune borșul cu hrean. După ce a fiert borșul 5 minute, se stinge focul și de presară leușteanul tocat și usturoi pisat”, se arată în lucrarea regretatului gastronom Radu Anton Roman, “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).

Gazetar, pescar sportiv și scriitor

În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic. În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).

Bucate rituale, ușor de făcut

După cum remarcă Simion Florea Marian, în volumul I al lucrării sale “Sărbătorile la români” publicată de Editura Fundaţiei Culturale Române în anul 1994, primăvara, când încep urzicile a creşte, fiecare român, cu deosebire însă sărăcimea, căreia i s-au sfârşit mai toate bucatele de sec, şi nu ştie ce să mai înceapă şi să facă ca să poată ieşi teafără din Postul mare, care e cel mai lung şi mai greu post, se simte foarte fericită când află şi poate mânca urzici.

În Muntenia, urzica, în timpul rigoarei Postului mare, se mănâncă sub forma de “Ciorbă de urzici” cu câteva fire de orez şi ca “Urzici sleite” cu hrean ras pe răzătoare. Bucatele de post, în România, dincolo de cele rituale – coliva, colacii, turtele, măcinicii, etc. – sunt deja clasice – urzici, lobodă, măcriş, ştevie, prune fierte, varză, ghivezi călugăresc, fasole scăzută, sarmale şi ardei umpluţi de post etc. Sunt uşor de făcut prin combinaţii îndrăzneţe.

Pentru consumul alimentar se utilizează frunzele de urzici aparţinând speciei “urzica mare” (Urtica dioica), recoltate la inceput de primavara. Cu acestea se prepară renumitele şi tradiţionalele preparate culinare “Ciorbă de urzici”, “Pireu de urzici”, “Mâncare de urzici cu usturoi”, salate etc.

Datorita conţinutului ridicat de vitamine şi microelemente şi a gustului acrişor frunzele tinere ale urzicilor se folosesc prepararea salatelor. Utilizarea ca aliment a urzicii se bazează şi pe efect pozitiv pe care-l are asupra psihicului şi efectul depurativ asupra sângelui.