May 18, 2024

Cât de sănătoasă este dieta carpato-danubiană?

Dieta carpato-danubiană – un concept care se referă la obiceiurile alimentare tradiționale ale populațiilor din zona Carpato-Dunăreană. Aceasta cuprinde țări precum România, Bulgaria, Serbia și Ungaria.
Produse tradiționale FOTO Shutterstock
Produse tradiționale FOTO Shutterstock

Aceasta duce în prim-plan o combinație de alimente sănătoase și delicioase, care îmbină resursele locale și tradițiile culinare. Specialiștii sunt de părere că ar putea fi benefică în cazul obezităţii şi diabetului.

Dieta carpato-danubiană este o abordare alimentară bazată pe resursele locale și tradițiile culinare din regiunea Carpato-Dunăreană. Aceasta include alimente precum legumele, fructele, cerealele, produsele lactate, carne de porc, carne de pasăre și pește. Pune un accent, în mod deosebit pe alimente neprocesate și naturale, oferind un echilibru între nutrienți.

Deși dieta mediteraneană este foarte populară și considerată a fi una dintre cele mai sănătoase, medicii români susțin că și mâncarea tradițională poate fi, de asemenea, o alternativă bună.

Produse autohtone, pentru o viață sănătoasă

Elemente comune ale dietei carpato-danubiene includ:

Produse agricole: Legume, fructe, cereale (cum ar fi porumbul și grâul) sunt baza acestei diete. De asemenea, fasolea și alte leguminoase sunt consumate frecvent.

Carne: Carnea de porc este foarte populară în această regiune, dar și alte tipuri de carne, cum ar fi carne de pasăre sau de pește, sunt consumate în mod regulat.

Produse lactate: Brânza și iaurtul sunt elemente obișnuite în dieta carpato-danubiană.

Produse de panificație: Pâinea și produsele de patiserie sunt nelipsite de pe masă.

Alimente conservate: Murături, gemuri și alte alimente conservate sunt adesea folosite pentru a păstra gustul verii pe tot parcursul anului.

Condimente și ierburi aromatice: Uleiul, usturoiul, ceapa și diverse ierburi aromatice sunt folosite pentru a da gust mâncărurilor.

Dieta carpato-danubiană, recomandată de medici

Profesor doctor Maria Moţa, medic primar Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova și membră a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) afirmă că dieta este cât se poate de benefică în cazul obezității și diabetului.

Prin comparație, dieta mediteraneană presupune un regim bazat pe bucătăriile tradiționale din Italia, Grecia, Franța, Spania și ale unor țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, iar românii au cu greu acces la ingrediente.

„Dieta carpato-danubiană v-o recomand cu toată căldura. Aceasta a pornit de la profesorul Nicolae Hâncu, un cunoscut medic nutriţionist, una din marile personalități ale lumii medicale internaționale, nu doar din România. Această dietă are la bază ideea alimentației noastre tradiționale, fiindcă e foarte greu să preiei regimul mediteranean în anumite condiții, cu anumite tradiții. Ideea profesorului Hâncu a fost să analizăm ce avem noi: avem toate cerealele, avem toate legumele, important e să le recomandăm populației și să sugerăm cantitățile. Dieta mediteraneană presupune să avem acces la pește, la fructe de mare, la noi cumva e mai limitat spre deosebire de țările mediteraneene, fiindcă acolo nu se conservă și le pot consuma proaspete”, a spus dr. Maria Moța, pentru Agerpres.

Ea subliniază însă că deși carnea de porc și de vită nu este contraindicată, aceasta trebuie consumată în cantități moderate.

„Carnea de porc și de vită e bine să o limităm, avem cereale, putem face pâine neagră, să consumăm în special pâine neagră și desigur, ținând seama de toată patologia. Putem recomanda și dieta mediteraneană, și chiar se recomandă, dar mulți nu își permit uleiul de măsline sau fructele de mare. E bine să fie o cantitate de ulei de măsline cel puțin în salată, să ne putem permite uleiul de măsline, peștele, fructele de mare, însă aici trebuie să avem garanția că sunt relativ proaspete, fiindcă dacă nu ai un preparat în zona ta geografică, există riscul ca el să nu fie foarte proaspăt și să se folosească o serie de proceduri de congelare. Avem merele noastre, perele noastre, fructele din zona noastră, pentru că ați văzut ce se întâmplă atunci când importăm mai ales citrice, banane, dar nu numai. Absolut toate fructele exotice importate se culeg în general crude, se coc forțat”, a mai spus dr. Maria Moța.