April 17, 2024

Ce este „boala sărutului”

Mononucleoza sau Boala sărutului, cum mai este denumită această afecţiune, este cauzată de infecţia cu virusul Epstein-Barr. La început, poate fi confundată cu o simplă răceală, dar poate da complicații severe.

Simptome ale bolii sărutului. FOTO Shutterstock
Simptome ale bolii sărutului. FOTO Shutterstock

Confuzia este dată de simptome precum dureri de cap, de gât, stare de oboseală, însă nu este o deloc o simplă răceala, iar cu cât boala sărutului apare mai târziu în viaţă, cu atât riscurile sunt mai mari.

Modalități de  transmitere

An de an, unul din două mii de oameni este infectat cu virusul Epstein-Barr, persoanele cu vârstele între 10 şi 24 de ani fiind cele mai afectate de mononucleoză.

Boala sărutului se transmite în special prin intermediul salivei, în special prin sărut, împrumutarea tacâmurilor sau tuse, dar poate fi transmisă și prin transfuzii de sânge contaminat.

Incubaţie virusului durează patru-şase săptămâni, iar ulterio apar simptomele. Bolnavul este însă contagios înaintea acestor semne.

Evoluția bolii

Încă din pătrunderea sa în cavitatea bucală, virusul Epstein-Barr începe să se înmulţească în  salivă, apoi trece în sânge şi în limfă, ducând la inflamarea ganglionilor limfatici. Pe parcursul a două-trei săptămâni, bolnavii manifestă, în general, simptome acute (nu se manifestă la toţi cei care contractează virusul).

Simptomele precum febra, care poate depăşi 39 de grade Celsius, durerile de cap, lipsa apetitului, durerea pronunţată de gât şi dificultatea de a înghiţi, la care se adaugă starea de oboseală cronică şi inflamarea ganglionilor (în special din zona gâtului şi axilelor), însoţită de o sensibilitate a acestora, arată că este vorba de boala sărutului.

Diagnosticarea se face pe baza anamnezei şi unui test de sânge care depistează creşterea numărului de limfocite (principala consecinţă a infecţiei cu virusul Epstein-Barr).

Trebuie precizat că la vârste sub 10 ani, copiii care vin în contact cu virusul nu dezvoltă simptome ale bolii, ci sunt doar purtători, iar în cazul în care virusul este contractat după 30 de ani, există riscul să apară complicaţii.

Complicaţii care pot să apară

Deși, în general, boala sărutului este o afecţiune benignă, care dispare la mai puțin de o lună de la contractarea virusului, fără probleme şi, uneori, chiar fără tratament, în unele cazuri, cu febră persistentă de peste 39 de grade Celsius, e nevoie de prezentarea la medic pentru institurea unui tratament adecvat.

De obicei, medicii recomandă analgezice și antiinflamatoare aşa-numite nesteroidiene.

Printre posibilele complicaţii ale mononucleozei se numără, tulburările respiratorii, inflamarea ganglionilor limfatici, o culoare gălbuie a pielii (cauzată de afectarea ficatului) .

În cazurile extreme, pot fi afectaţi nervii, inima ori splina (poate culmina cu o ruptură de splină) sau pot apărea reacţii autoimune.

Mononucleoza infecţioasă poate fi uneori însoţită de o infecţie bacteriană (a gâtului, sinusurilor sau amigdalelor), cazuri în care sunt indicate anumite antibiotice.

În formele severe se impune terapie cu cortizon (prednison). Complicaţiile care pot apărea în mononucleoza infecţioasă sunt relativ rare.

Adesea se întâlneşte hepatita satelită din cursul mononucleozei infecţioase. Dintre complicaţiile rare putem aminti: anemia autoimună hemolitică, ruptura de splină, o serie de complicaţii neurologice, cum ar fi meningita cu lichid clar şi encefalita.