April 17, 2024

Cum ne influențează viața îngrijorările și ruminațiile?

Toți ne facem griji din timp în timp. Îngrijorarea poate fi utilă în anumite circumstanțe și ne poate menține concentrați pe lucrurile importante pentru noi. Oamenii se atașează adesea de îngrijorările lor, atribuindu-le valențe pozitive. Consideră că îngrijorările îi ajută să fie mai bine pregătiți pentru ceea ce le rezervă viitorul. Există atât îngrijorări utile, productive cât și îngrijorări nefolositoare, neproductive, care pot deveni un obstacol în calea acțiunii. Totul depinde de maniera și de frecvența cu care apar.

Tulburările anxioase sunt caracterizate de îngrijorări legate de viitor. Acestea sunt excesive, persistente și scapă controlului voluntar. Îngrijorările presupun o preocupare nejustificat de mare pentru anumite situații sau evenimente.

Îngrijorările folositoare ne atrag atenția asupra unor probleme care pot apărea și care sunt rezolvabile prin acțiuni concrete, care pot fi implementate acum sau în viitorul apropiat. Îngrijorările nerezonabile sunt legate de lucrurile care nu se află sub controlul nostru, cu probabilitate redusă să se întâmple în realitate.

Oamenii care se îngrijorează pot părea responsabili și prudenți. În realitate, oricât ne-am dori, nu putem controla evenimentele viitoare, iar îngrijorările excesive devin obositoare în timp.

Te poți îngrijora în legătură cu lucruri care se pot întâmpla în viitorul apropiat, cum ar fi o prezentare la locul de muncă, un eveniment important sau o întâlnire cu cineva.

În timp, anxietatea poate duce la epuizare și depresie. Pe lângă îngrijorări își fac apariția și ruminațiile. În sens propriu, cuvântul „a rumina” provine din latinescul „ruminare”, care înseamă „a mesteca din nou” și se referă la rumegarea în mod repetitiv a hranei. Ruminațiile sunt gânduri legate de experiențele dureroase din trecut.

Atunci când traversăm anumite evenimente negative este util să reflectăm un timp asupra lor, pentru a învăța din greșeli. Ruminațiile se deosebesc de reflecție pentru că sunt repetitive și nefolositoare.

Îți dorești să vezi schimbări pozitive în viața ta, dar te surprinzi gândindu-te mereu la evenimente negative, care s-au întâmplat în trecut, te îngrijorezi pentru orice și nu știi ce să mai faci pentru a scăpa de gânduri?

Ai putea începe prin a-ți scrie gândurile pe o foaie de hârtie, pe calculator sau într-un jurnal. Este o metodă terapeutică de autocunoaștere, te ajută să fii mai conștient de gândurile și emoțiile tale.

Practica mindfulness te poate ajuta dacă obișnuiești să te focalizezi preponderent spre trecut sau dacă trăiești mai mult în viitor. Ancorându-te cu blândețe în prezent privirea ta nu va fi îndreptată cu regret spre trecut sau cu îngrijorare spre viitor.

Dacă te confrunți cu depresia, s-ar putea să te frământe întrebări la care nu poți găsi un răspuns clar: „De ce mi se întâmplă mie?”, „Cum a putut să-mi facă asta?”, „Cu ce am greșit?” ș.a. Oamenii se atașează de propriile îngrijorări și ruminații cât timp consideră că le sunt de ajutor. Încearcă să găsească un răspuns, pentru a ști cum să procedeze în viitor. Punând în balanță, poți reflecta la ce câștigi dacă te gândești la lucruri la care nu vei afla niciodată un răspuns și ce pierzi.

Anumiți oameni cred că îngrijorându-se în mod repetat vor ajunge să controleze mai bine situația și să se simtă mai liniștiți.  Pentru a limita durata de timp pe care o aloci îngrijorărilor este de ajutor să-ți setezi un anumit interval de timp pentru a te îngrijora. Dacă îți vin în minte motive de îngrijorare, notează-le și gândește-te la ele în intervalul de timp alocat.

Vorbește cu cineva, cu un prieten, membru al familiei sau terapeut despre gândurile tale negative. Ceilalți pot avea o o perspectivă diferită și te pot ajuta să găsești alte modalități de a le depăși.