July 13, 2024

Cum găsești un psiholog de copii potrivit pentru copilul tău?

Cum găsești un psiholog de copii potrivit pentru copilul tău?

Părinții generațiilor actuale sunt din ce în ce mai informați și dornici să primească suport atunci când copiii lor prezintă dificultăți psihologice sau simptome mai accentuate, care pot indica chiar existența unor tulburări psihologice. Așa că apelează la un specialist în sănătate mintală care să-i ghideze și să le ofere suport, atât lor, dar mai ales copilului.

Adesea, însă, părinții mi-au solicitat ajutor în a-i ghida să găsească un specialist competent și potrivit pentru copilul lor, ținând cont că pe piață există mulți psihologi, iar selecția unuia potrivit poate deveni o corvoadă.

Însă, înainte de selecție, cred că este important că părintele să știe care este profilul unui psiholog de copii.

Ce face un psiholog de copii?

În România, la momentul actual, avem profesia de psiholog, care permite specializări în mai multe arii de intervenție. Așa cum medicii au specializările lor (ex. medic gastroenterolog, medic pediatru, medic chirurg, medic neurolog, etc), tot așa au și psihologii. Însă specializarea în psihologie se face mai degrabă în funcție de serviciul oferit (ex. consiliere psihologică, evaluare psihologică, psihoterapie, evaluare organizațională, securitate națională, etc) și mai puțin pe criteriu de vârstă.

Astfel, putem vorbi despre un psiholog care oferă evaluări psihologice, nu un psiholog de copii.

Însă, pentru că lucrul cu diverse categorii de vârstă implică cunoștințe despre psihologia vârstei, psihologie socială sau evaluare și intervenție terapeutică specifice, mulți psihologi fac cursuri de formare și specializare pe anumite categorii de vârstă. Astfel, „psiholog de copii” este mai degrabă o alegere de specializare decât o titularură oficială.

De ce am făcut aceste precizări? Pentru că, pentru un părinte poate fi dificil de găsit un specialist, atunci când știm că psihologii au de fapt orientări generale de formare și intervenție, adică ei pot lucra (teoretic) cu toate categoriile de vârstă, pe probleme psihologice specifice.

Astfel, un psiholog de copii poate oferi următoarele servicii:

  • evaluare psihologică (a copilului, a relației dintre părinte și copil, a părintelui, a întregii familii)
  • servicii de intervenție terapeutică. Acestea pot fi de tip consiliere psihologică, psihoterapie de diferite orientări, terapii psihoeducationale, terapii de recuperare cognitivă, consiliere parentală, etc.
  • informare și psihoeducație pe teme specifice diverselor problematici ale copiilor, adolescenților, familiilor
  • programe de grup pentru oricine este implicat în creșterea și educarea unui copil (ex. pentru părinți, bunici, cadre didactice, publicul larg, etc.)

Dacă aș oferi o definiție, un psiholog de copii este un specialist care evaluează și lucrează cu tot sistemul din care face parte un copil, nu doar cu copilul. Vede și implică toți factorii care contribuie la dezvoltarea problemelor copilului, dar și a resurselor sale și apoi alege intervenții pentru a obține reducerea problemelor și creșterea resurselor copilului și a sistemului.

Cum aleg un psiholog de copii?

Criteriul competenței: În primul rând, trebuie să aflați dacă psihologul la care doriți să mergeți are competențele și studiile necesare pentru a vă oferi serviciul de care aveți nevoie dvs. și copilul dvs.. De exemplu, psihologul clinician poate face doar evaluări psihologice și intervenție de consiliere psihologică primară de scurtă durată (4-6 sesiuni), consilierul psihologic poate face intervenție de consiliere psihologică de mai scurtă durată, centrată adesea pe probleme și rezolvarea lor, psihoterapeutul poate face intervenție terapeutică pe probleme clinice variate și intervenția poate fi de scurtă, medie sau lungă durata, variind de la câteva luni la câțiva ani, psihopedagogul poate face intervenție terapeutică psihoeducațională, centrată pe probleme de învățare ale copilului, etc. Toate aceste tipuri de intervenții trebuie să aibă în spate studii de specializare: un master și/sau o școală de formare în consiliere/ psihoterapie.

Iar consilierii psihologici și psihoterapeuții trebuie să aibă cel puțin o specializare în terapia copilului/ adolescentului/ familiei, nu doar o formare generală în consiliere/ psihoterapie. Așa că atunci când accesați un psiholog, căutați pe pagina să profesională ce studii are sau cereți-i informații înainte de a-i accesa serviciile.

Criteriul experienței: De asemenea, anii de experiență sunt relevanți, (0-5 ani, psiholog începător, 5-10 ani, psiholog intermediar, peste 10 ani, psiholog avansat), însă acest lucru este greu de aflat. Experiența se va simți, de fapt, din modul în care specialistul integrează partea teoretică cu partea profesională și tehnicile propriu-zise folosite. Cred că în acest caz, variabila „om” este cea mai importantă, în sensul că omul, valorile sale și etica să amplifică experiența profesională. Supervizez psihologi care sunt la început de profesie și au 1-2 ani experiență, însă sunt specialiști excelenți, pentru că sunt extrem de muncitori, învață permanent din multe surse, sunt deschiși la a se lăsa ghidați și aplică metode moderne și supervizez sau formez și specialiști care au mulți ani de experiență, dar sunt extrem de rigizi și nu ies din pătrățica cunoscută, repetând aceleași strategii pe care le aplică tuturor clienților. Iar în intervențiile psihologice, un reper de bună practică este adaptarea acestor intervenții la nevoile și specificul clientului. Rămâne însă concluzia că un psiholog de copii cu experiență va fi mai competent decât unul fără experiență.

Criteriul recomandărilor: un practician bun, în orice domeniu, va avea o reputație bună, reieșită natural din munca sa și mai puțin din imaginea sa (mai ales pentru că în zilele actuale, imaginea socială nu e tot timpul în acord cu realitatea omului din spatele acesteia). Așa că puteți întreba alți părinți despre psihologi de copii cu care au lucrat, despre calitatea serviciilor acestora sau puteți să încercați să îi accesați în online și să vedeți cum vă simțiți când poate ascultați un interviu cu acel profesionist sau când îi citiți un articol. De asemenea, la o primă conversație telefonică sau după prima sesiune cu psihologul, verificați cu ce stare rămâneți în urma acestui prim contact. Simțul intern de siguranță în relație cu un alt om poate fi unul dintre „recomandările” principale pe care să vă bazați, înainte de a începe să creați o relație terapeutică.

Însă alte aspecte care indică un practician bun în lucrul cu copii sunt următoarele:

  1. Psihologul nu lucrează doar cu copilul, implică tot timpul și părintele/ părinții în orice intervenție face, iar uneori lucrează doar cu părinții, pentru că în evaluarea și terapia copiilor, factorul de schimbare cel mai important este părintele/ îngrijitorul;
  2. Psihologul folosește metode adaptate copiilor, de tip terapie prin joc, terapie prin tehnici expresiv-creative, terapie prin mișcare, teatru, etc., și cunoaște faptul că a vorbi cu copilul despre simptome sau probleme și a încerca doar prin „vorbă” să le reducă este o intervenție cu efect limitat;
  3. Psihologul vede unde este cauza problemelor/ simptomelor copilului și încearcă să lucreze pentru a schimba cauza, nu doar efectele de suprafață, de tip comporamente disfuncționale sau problemele relaționale pe care le are. Cu cât copilul este mai mic, cu atât el mai degrabă reprezintă un simptom al familiei sau al mediului/ simptomului în care crește, de aceea intervenția trebuie făcută și acolo;
  4. Psihologul cunoaște psihologia dezvoltării și știe să informeze părintele despre ceea ce este specific și ce nu într-o etapă de vârstă. De asemenea, cunoaște psihopatologia și sănătatea mintală și știe să evalueze ceea ce este „normal” sau „atipic/ clinic” legat de simptomele unui copil/ a unui relații de atașament părinte-copil, a unui sistem familial;
  5. Psihologul este dispus să lucreze inter/ multidisciplinar, deci, în colaborare cu alți specialiști care pot ajuta în evaluare și intervenție. În funcție de complexitatea dificultăților copilului și ale sistemului, dacă psihologul nu are specializare pe o anumită arie, poate solicita ajutorul unui alt specialist (ex. medic psihiatru, kinetoterapeut, terapeut ocupațional, terapeut care lucrează cu animale, consilier școlar, etc) și e dispus să colaboreze cu acesta;
  6. Psihologul are o atitudine potrivită pentru lucrul terapeutic cu copiii. Are elemente de jucăușenie în comportament și atitudine și transmite siguranță. Nu este în rol de profesor sau extrem de prietenos, în mod fals uneori, încercând să impresioneze copilul, prin a-l mitui cu dulciuri sau jucării;
  7. Psihologul are un spațiu special amenajat pentru lucrul cu copiii, numit camera de joacă terapeutică, în care materialele sunt atent și studiat alese sau un spațiu special de evaluare psihologică, destinat testării anumitor arii de dezvoltare ale copilului.

Toate acestea sunt criterii care pot susține părinții în a alege un psiholog de copii. De asemenea, având aceste criterii clare, se poate reduce starea de confuzie și anxietate cu care majoritatea părinților încep un proces de evaluare și intervenție terapeutică pentru ei și copilul lor.