July 15, 2024

Partea negativă a motivației si rolul rușinii

Partea negativă a motivației si rolul rușinii

Rușinea – o emoție cu o funcție de reglare socială, care are legătură cu apartenența la un grup social, la un sistem funcțional, la lumea pe care ceilalți o consideră civilizată și de succes. Ea are o conotație anxiogenă intensă și asta pentru că este în strânsă legătură cu un potențial de respingere, să te faci de rușine în fața membrilor unui grup de apartenență poate avea consecințe ce coincid la nivel de percepție cu excluderea.

Deși rușinea a mai fost denumită de specialiști și „partea negativă a schemei motivaționale a unui individ”, nu știu cât s-a reflectat și analizat, în mediul organizațional, asupra cum influențează această emoție motivația. Dacă ar fi să examinam conexiunea dintre rușine și motivație, identificăm un set de relații  între emoție și stabilirea obiectivelor.

Inima procesului motivațional în mediul organizațional este reprezentată de definirea obiectivelor. Construirea obiectivelor pentru angajați are scopul de a sistematiza obiectivele organizației la nivel de individ. Această stabilire a obiectivelor creează un standard ce trebuie atins și astfel permite compararea și diferențierea angajaților. Acest instrument de definire a obiectivelor oferă persoanei ceva vizibil și calculabil și constituie o parte importantă a autogestionării. Angajatul aderă la standardele specifice îndeplinirii obiectivului, fiind în același timp conștient că abaterea sau nerespectarea lor va atrage după sine nevoia unei corecții sau ajustări pentru a-l îndeplini. Astfel, eu știu ce am de făcut, unde îmi este locul în acea organizație și cum contribui eu la succesul sau eșecul acesteia.

Gândul legat de îndeplinirea unui obiectiv produce răspunsuri emoționale anticipative. Dacă anticipez eșecul în drumul meu către atingerea unui obiectiv sau obiectivul nu este suficient de valoros pentru mine, atunci iese la iveală un răspuns anticipativ negativ. De asemenea, dacă eu cred că îmi lipsește capacitatea de a avea succes în realizarea obiectivului, aceasta se datorează unor factori interni ce vor stârni rușine. Persoanele care resimt un nivel ridicat de rușine se retrag din acele situații ce presupun atingerea unor obiective. Acum, v-aș întreba care sunt primele gânduri care apar atunci când vi se povestesc acele obiective pe care trebuie să vi le asumați pentru anul fiscal ce urmează? Cum se schimbă aceste gânduri de la o zi la alta și ce anume le influențează?

Cum influențează rușinea angajamentul față de obiective?

Angajamentul față de obiective reprezintă atașamentul sau determinarea de a realiza acel obiectiv. S-a observat în numeroase cercetări că angajamentul scade când avem de-a face cu obiective dificile sau atunci când percepția asupra posibilității de îndeplinire a obiectivului scade sau se reduce. Toate aceste elemente: dificultatea în realizarea sarcinii, lipsa progresului sau percepția crescută asupra dificultății sarcinii pot induce rușinea.

Iată câteva elemente ce joacă un rol important în bucla motivație – experiență – rușine:

Feedback-ul: un feedback negativ va produce reacții emoționale negative, iar dacă acesta este orientat asupra imaginii de sine și este atribuit unei părți stabile a sinelui precum o anumită abilitate, el va provoca rușine.