April 17, 2024

Când pământul a devenit cer. Naşterea lui Hristos

În  scrisoare pastorală adresată cu prilejul Sărbătorii Naşterii Domnului, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, arată că lumea se „împarte în îngeri și demoni” și că se trăiește ca și cum Dumnezeu nu ar exista.

ÎPS Teofan arată că 2022, marcat de un război care se desfășoară la granițele țării, a fost un an greu venit după alți doi ani purtători de boală. Iar această atmosferă, considerată de prelat ca fiind „apăsătoare”, îngreunează apropierea noastră de taina Sărbătorii Nașterii lui Isus.

Mitropolitul Moldovei arată în Pastorala sa, că Sărbătoarea Nașterii Domnului este „clipa sfântă de mărturisire a apartenenței noastre la Biserica drept-slăvitoare a lui Hristos”.

Iar urarea pe care ÎPS Teofan o adresează creștinilor este tulburătoare: „Curăția îngerilor, simplitatea păstorilor, înțelepciunea magilor și rugăciunea Preasfintei Fecioare Maria și a Bătrânului Iosif să cuprindă ființa noastră și să ne fie hrană binecuvântată pentru acest sfârșit de an și pentru anul care vine”.

Vă prezentăm textul integral al Pastoralei Mistropolitului Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan.

„Iubiți frați preoți și diaconi,

Cinstiți monahi și monahii,

Drept-măritori creștini,

Ne apropiem, pe zi ce trece, de sfârșitul anului 2022 de la Nașterea lui Hristos.

A fost un an greu, venit în urma altor doi ani de mari încercări: doi ani purtători de boală și îngrijorări, urmaţi acum de un război dureros care se desfășoară aproape de granițele Țării.

În această atmosferă apăsătoare, încercăm să ne apropiem de taina Sărbătorii Nașterii Domnului Hristos. Nu este deloc ușor. Ne bucură colindele frumoase, dar știm că sunt și „case fără foc” lângă noi, că sunt și oameni care mor din cauza războiului nu departe de noi.

Ce facem într-o asemenea situație? Către cine și către ce ne îndreptăm nădejdea noastră? De la cine așteptăm un răspuns?

Ni se oferă tot felul de explicații. Se caută vinovății: boli necunoscute, agresori nemiloși, conspirații etc. Lumea se împarte în îngeri și demoni și, întotdeauna, demonii sunt de partea cealaltă.

Foarte rar se aud cuvinte precum: Dumnezeu, veșnicie, rugăciune, duh de pocăință sau smerită cugetare. Trăim cel mai adesea ca și cum Dumnezeu nu ar exista. De aceea, gândim și acționăm ca atare, cu consecințele de rigoare care se văd la tot pasul.

Frați și surori întru Hristos-Domnul,

Noi, cei prezenți astăzi la Biserică, în ziua Nașterii Domnului, și cei asemenea nouă, unde ne aflăm în raport cu această situație în care lumea se zbate? Ce gândim? Cum vedem lucrurile?

Înainte de toate, pentru a nu greși, reluăm mărturisirea unui Părinte sfânt din zilele noastre și, prin cuvintele lui, încercăm să înțelegem starea în care ne aflăm: Hristos a dat viața Sa dumnezeiască celor zidiți după chipul Său, însă drept răspuns nu a primit decât ură. Astăzi, după două milenii de creștinism, ce vedem? Lumea contemporană se îndepărtează din ce în ce mai mult de la Hristos, de la viața veșnică. Adâncul întuneric al patimilor păcătoase, ura, stăpânirea, războaiele de tot felul alcătuiesc existența noastră pământească.

Da, aceasta este lumea în care trăim. Iar lumea suntem noi, trăitori printre virusuri și războaie, dar și printre sfinți și stări de pace dumnezeiască. În această lume a  situațiilor contradictorii auzim glasul lui Hristos: Îndrăzniți! Eu am biruit lumea.